Domnule Președinte al Parlamentului,

Stimați deputați,

Onorată asistență,

Am venit în fața dumneavoastră pentru a prezenta raportul de activitate al Guvernului pe anul 2017, dar dincolo de cifre și acțiuni concrete, avem câțiva indicatori importanți care ne arată că mergem în direcția cea bună, dar, în același timp, că este momentul să facem pași și mai mari, și mai rapizi, astfel încât oamenii să simtă îmbunătățiri mai consistente ale vieții de zi cu zi. După anul 2016 în care am reușit să stabilizăm economic țara, în 2017 am pus bazele unor procese de reformă, iar în 2018 începem să construim. La propriu și la figurat.

În general, nu obișnuiesc să vorbesc în termeni laudativi și triumfaliști. Prefer ca acțiunile Guvernului să vorbească în locul nostru, iar rezultatele obținute să fie simțite în primul rând de cetățeni. De aceea, astăzi am venit în fața dvs. nu ca să vă prezint un raport în care să ne lăudăm, ci, mai degrabă, ca să vă comunic anumite evoluții, astfel încât să aveți un tablou corect atunci când discutăm și să puteți veni cu propuneri constructive.

O să profit totodată de această ocazie pentru a mă adresa astăzi și cetățenilor. Vreau să știe că deși avem în acești doi ani evoluții relativ pozitive, nu ne-am făcut comozi cu aceste realizări. Știm foarte clar unde mai avem de muncit. Și o vom face în continuare. Astfel încât fiecare să simtă schimbări concrete.

Stimați deputați,

Am început aceste schimbări unde a fost mai dureros, chiar din Guvern. În 2017 am inițiat reforma administrației publice centrale. Am tăiat în jumătate numărul ministerelor, prin urmare și numărul angajaților din Guvern s-a redus în jumătate, de la 2000, la puțin peste 1000. Ce este important este că fondul de salarizare a rămas același, ceea ce a dus la stabilirea unor salarii competitive și stoparea fluxului de persoane profesioniste din Guvern. Este important să conștientizăm că schimbările încep de la îmbunătățirea calității politicilor, care pot fi elaborate de funcționari profesioniști. De menționat că nu doar majorarea salariilor funcționarilor a fost ca țintă. La nivelul ministerelor au fost îmbunătățite business-procesele, eliminate funcțiile improprii, delimitate competențele de elaborare a politicilor de cele de reglementare și control. A fost introdus institutul secretarilor de stat, ceea ce înseamnă depolitizarea funcțiilor publice de conducere de nivel superior. Economii de peste 100 de milioane de lei au fost obținute din contul optimizării cheltuielilor administrative. Reforma administrației publice continuă până în 2020, urmează reforma administrației publice locale. Astfel încât, în curând, vom avea autorități reformate, iar interacțiunea cetățeanului cu serviciile publice va fi mai simplă și mai eficientă.

Ca să simplificăm lucrurile pentru cetățeni, am creat în 2017 Agenția Servicii Publice, prin comasarea a 5 instituții, astfel încât oamenii să poată beneficia la un ghișeu unic de cele 1000 de servicii publice, prestate până acum dispersat. Până în vara acestui an vom avea funcționale 38 de ghișee unice în toată țara, 6 sunt deja deschise. Asta înseamnă că oamenii nu vor mai fi nevoiți să stea la cozi interminabile pentru perfectarea pașaportului sau înregistrarea unui teren. În plus, multe servicii pot fi deja prestate electronic, evitând contactul cu funcționarii, ceea ce ar urma să reducă din corupție.

Am mers pe același principiu și în relațiile cu mediul de afaceri. Am lansat reforma organelor de control. Am redus de aproape 3 ori numărul de acte permisive pentru business (de la 416 la 149), iar numărul organelor cu funcții de control a scăzut de 4 ori (de la 58 la 13 și 5 regulatori naționali). Și timpul de obținere a acestor documente s-a redus de 3 ori, iar sectorul privat și public fac anual economii de peste 100 milioane lei. Mediul de afaceri are acum mai multă predictibilitate. Anul trecut, în politica fiscală, am reușit să stabilim reguli de joc clare pentru 3 ani înainte, am modernizat Codul Muncii și am simplificat procedura de obținere a permiselor de muncă. Avem facilități pentru tineri, femei în afaceri, dar și binecunoscutele programe pentru migranții care se întorc acasă și lansează întreprinderi. Raportul Doing Business a arătat că în Republica Moldova este deja mai ușor să lansezi o afacere, țara noastră urcând 20 de poziții la acest indicator.

Am făcut și facem toate aceste lucruri ca să încurajăm investițiile și să creăm locuri de muncă. Iar efectele se văd deja. Anul trecut am avut 115 milioane de dolari investiții doar în Zonele Economice Libere. Numărul celor angajați în ZEL-uri a crescut cu 65%. Iar pe economie avem aproape 60 de mii de locuri de muncă nou create. Pentru a atrage investiții, am decis să acordăm investitorilor câte 40 de mii de lei pentru fiecare loc de muncă nou creat.

Aceste acțiuni și decizii pe care le-am luat pentru a stimula economia au produs și efecte. Am reușit anul trecut o creștere economică de 4,5%, salariul mediu pe economie a crescut cu 12%, până la 5700 lei, iar anul acesta a trecut de 6000 de lei. Da, știm că situația încă nu este nici pe departe așa cum ne-am dori. Dar datele ne arată că economia își revine. În 2017 exporturile au crescut cu aproape 20%. Din totalul de exporturi, 65 la sută merg spre Uniunea Europeană. Doar în primele trei luni ale acestui an, exporturile au crescut cu o treime. Aceste evoluții pozitive ne-au permis să solicităm Uniunii Europene majorarea cotelor pentru exportul de struguri de masă, prune și cireșe pe piaţa europeană.

Producția agricolă s-a majorat anul trecut cu 8,6%. Am venit de asemenea în sprijinul agricultorilor, iar fondul de subvenționare a ajuns până la 900 de milioane lei, cu peste 200 milioane de lei mai mult. Această susținere, dar și tehnologiile moderne au dat roade. Avem o producție record de grâu pentru anul trecut, în medie 4 tone la hectar, iar la nord roada a depășit chiar și 6 tone.

Am acordat atenție și sectorului IT, care generează cel mai mare salariu pe economie, în medie 17 mii de lei, care sper că îi motivează pe tineri să rămână acasă și să muncească în economia națională. Am creat primul parc IT virtual, care are deja înregistrate 170 de companii rezidente, cu vânzări planificate de 1,4 miliarde de lei pentru 2018. Politicile și inițiativele Guvernului, impozitul unic de 7 la sută și un mecanism simplificat de raportare au generat o creștere a exporturilor TIC de aproape 60% în anul trecut. În 2017 Centrul Tekwill de la Chișinău a instruit aproape 8000 de persoane, iar în 2019 am putea să avem un Tekwill la Bălți, iar curând și unul la Cahul.

Totuși, multe lucruri mai rămân încă de făcut pentru ca oamenii de afaceri să se simtă confortabil în Republica Moldova. Știm asta. Știm, în același timp, că avem nevoie, pentru dezvoltarea țării, de un mediu de afaceri puternic, care să tureze la maxim motoarele economiei naționale. Și mai știm că investitorii nu vin acolo unde nu există stat de drept și instituții democratice.

Iată de ce pentru a crește încrederea în instituțiile statului, ne-am concentrat eforturile inclusiv pe stabilizarea sectorului bancar, pe care l-am preluat într-o stare dezastruoasă, după ce frauda bancară ne-a arătat toate deficiențele din acest sistem. Încet, încet, cu susținerea FMI, am făcut ordine în acest domeniu, consolidând atribuțiile BNM și asigurând transparența acționarilor în bănci. Aceste eforturi s-au materializat în rezultate concrete, iar la începutul acestui an am putut deja anunța venirea unui investitor străin important: Banca Transilvania, care împreună cu BERD au devenit acționari majoritari la o bancă de la noi. Pentru noi, acesta este un semn de încredere că lucrurile reintră în normalitate și că suntem pe drumul corect. Un alt semnal pozitiv este și faptul că a început să crească ușor volumul creditelor noi acordate, dar și cel al depozitelor, ceea ce înseamnă că oamenii încep să își recapete încrederea în sistemul bancar, mai ales că și ratele dobânzilor au scăzut considerabil în ultima perioadă. Credite înseamnă consum, care înseamnă dezvoltare economică.

Atunci când am venit în fruntea acestui Guvern, ne-am confruntat cu o criză de încredere. Prețurile creșteau cu ritmuri record de 14%, acum inflația a scăzut sub 4 procente. Ca exemplu, acum 2 ani, ca să plătească salarii și pensii, statul se împrumuta pe piața internă cu 26%. Treptat, am restabilit câte puțin încrederea în instituțiile statului, așa că acum rata dobânzii a scăzut la 4%. Între timp, veniturile la buget au crescut în 2017 cu 7 miliarde de lei, adică 16%. Anul trecut Serviciul Fiscal a fost reorganizat. În rezultat, anul acesta, în luna martie, Fiscul a încasat o sumă fără precedent: 1,2 miliarde de lei în doar 2 zile. Și asta pentru că agenții economici au devenit mai responsabili și achită taxele la timp. Totodată, a fost reorganizat și Serviciul Vamal, iar eficientizarea activității Vămii a adus la buget încasări record în 2017. Vorbim de peste 20 de miliarde de lei, cu 3 miliarde mai mult decât în 2016.

Aceste încasări sporite la buget ne-au permis să creștem alocațiile pentru programele sociale și de sănătate și am putut să mergem mai repede decât am programat în ceea ce privește reforma pensiilor, un proiect la care țin mult. Pentru cei care s-au pensionat după 1 aprilie 2017, pensia s-a calculat în baza unei noi formule, așa că cei care au intrat anul trecut în sistem primesc alocații mai mari cu o treime. Astăzi putem spune deja că am ajustat pensiile afectate de devalorizarea banilor în timp pentru toți cei care au fost nedreptățiți după anul 2000 încoace. Pensia medie pentru limita de vârstă, de exemplu, a crescut de la 1300 până la 1600 de lei, la 1 aprilie anul acesta, ceea ce înseamnă o creștere de 20 la sută. În rezultat, începând cu 1 aprilie, pensia medie pentru limita de vârstă a depășit minimul de existență pentru pensionari. Acum avem certitudinea că am pus bazele unui sistem de pensii corect și echitabil, în care deputați, miniștri sau procurori nu vor mai avea pensii de câteva ori mai mari decât profesorii sau medicii. Am încercat să introducem corectitudine și în alte sfere, în 2017 a fost aplicat pentru prima dată în Republica Moldova impozitul pe lux în ceea ce privește locuințele scumpe, iar de anul acesta vor fi impozitați și cei care au mașini luxoase.

Noi privim realist la aceste rezultate și știm că încă nu este suficient. Știm că cetățenii noștri o duc greu, iar unii dintre ei – foarte greu. Numai fiind conștienți de aceste lucruri, putem înțelege în ce direcție trebuie să mergem mai departe. Și nu ne-am ascuns niciodată de aceste realități. Am încercat, în măsura resurselor financiare existente să majorăm alocații și indemnizații. În 2017 am acordat ajutoare sociale pentru peste 200 de mii de persoane. Anul trecut am majorat cu 2000 lei indemnizația unică la nașterea copilului, care anul acesta a ajuns până la 5600 de lei. Am introdus alocații pentru mamele care nasc copii gemeni, iar de anul acesta copiii rămași fără îngrijire părintească vor primi zilnic indemnizații de la stat.

Cunosc, de asemenea, și accept nemulțumirile cetățenilor în ceea ce privește sistemul de sănătate și serviciile de asistență medicală. Sectorul se confruntă cu multiple probleme: de la birocratizare excesivă și corupție până la insuficiența de medici, mai ales la sate. Anul trecut am început câteva procese în acest domeniu. Prin fuziunea a 37 de instituții, a fost creată Agenția Națională pentru Sănătate Publică, instituție care se va concentra pe activitatea de prevenire și pe promovarea modului sănătos de viață.  Urmează schimbări și în asistența medicală primară și în sectorul spitalicesc. Acum 2 săptămâni am examinat la Guvern conceptul reformei asistenței medicale primare, după modelul european, prin care vrem să creștem rolul medicului de familie, să rezolvăm problema deficitului de doctori în sate și să creștem calitatea serviciilor medicale. Am majorat cu 50% indemnizația pentru tinerii specialiști în medicină care merg să lucreze la sate, care vor primi câte 45 de mii de lei.

Ne-am dorit să încurajăm, în mod similar, tinerii specialiști și în domeniul educației. Aproximativ 1300 de tineri specialiști au beneficiat de creșterea acestor indemnizații până la 45 sau, respectiv 36 de mii de lei, în funcție de studiile absolvite. Amintesc aici, de asemenea, majorarea salariilor profesorilor cu 11,3% începând cu septembrie 2017. Deși știm că salariile lor nu sunt încă pe măsura efortului pe care îl depun zilnic în școală, am încercat să le facem totuși activitatea mai simplă și mai ușoară, inclusiv prin micșorarea numărului de rapoarte și a sarcinii didactice pentru unii specialiști. Totodată, din 1 septembrie anul acesta, elevii din clasa întâi vor începe să studieze educația digitală, astfel încât să îi învățăm pe copii competențe de care chiar vor avea nevoie. Vrem ca studiile tinerilor noștri să răspundă cererii din piață, iată de ce am acordat atenție învățământului dual. În anul de studii 2017-2018 de 3 ori mai mulți elevi, 700, își învăță meseria direct la întreprinderi.

În 2017 am acordat atenție culturii din țară prin continuarea restaurării și valorificării patrimoniului cultural. Restaurarea Sălii cu Orgă sau a Teatrului Republican „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” arată din nou dorința noastră de a consolida ceea ce această țară are de valoare. Am lansat reforma sistemului național de cercetare și inovare și am creat 2 noi agenții care vor contribui la modernizarea țării.

Vrem să îmbunătățim calitatea vieții cetățenilor pe ambele maluri ale Nistrului. Pe dimensiunea transnistreană, am înregistrat progrese notabile în 2017, menționate și de partenerii străini. Mă refer în primul rând la cele 4 protocoale semnate între Chișinău și Tiraspol, care se referă la funcționarea școlilor cu predare în grafia latină, apostila pe actele de studii din regiunea transnistreană, accesul fermierilor la terenurile agricole sau restabilirea legăturilor telefonice. În urma unei decizii semnate recent, mașinile din regiune vor primi plăcuțe neutre și vor fi admise în traficul internațional din 1 septembrie 2018. Țin să precizez aici, că noi vom avea bazele de date, deci vom ști cine și ce înregistrează. Așa că vom fi foarte atenți ca cele convenite să fie respectate. Acum 2 săptămâni am alocat 15 milioane de lei pentru școli, grădinițe, case de cultură, apeducte din zona de securitate. Un proiect crucial, la care s-a muncit mult, este instituirea controlului comun la frontiera cu Ucraina. Cu susținerea colegilor de la Kiev, am început în 2017 cu deschiderea primului punct comun de trecere la Cuciurgan-Pervomaisk, vom continua în acest an, inclusiv pe segmentul transnistrean. Este pentru prima dată când Chișinăul își va putea controla frontiera pe acest segment. Ne-am axat pe rezultate concrete pentru cetățenii de pe ambele maluri, angajamentele asumate se pun în practică, ceea ce înseamnă că putem avansa pe noi dimensiuni în dialogul nostru cu Tiraspolul.

Așa cum spuneam, relațiile cu colegii din Ucraina sunt de prietenie. Împreună am reușit să identificăm soluții pentru păstrarea și dezvoltarea ecosistemului râului Nistru și ne-am adresat Comisiei Europene pentru asistență pentru efectuarea unui amplu studiu ecologic de impact pe lungimea râului. Avem formată și o comisie mixtă privind protecția Nistrului. Relațiile cu vecinii din România, dincolo de relațiile constructive și pragmatice, sunt relații de suflet. Am avansat în ceea ce privește construcția gazoductului Ungheni – Chișinău, dar și pe interconectarea sistemelor de electricitate cu România și Uniunea Europeană. Merită notate de asemenea dezvoltarea relațiilor cu Statele Unite ale Americii, dar și eforturile noastre pentru depășirea perioadei complicate din relațiile cu Moscova. Chișinăul are astăzi o politică externă demnă și eficientă. Țin să remarc și amplificarea dialogului nostru cu NATO prin deschiderea Oficiului NATO de la Chișinău, la sfârșitul anului trecut. Credem în continuare că neutralitatea nu înseamnă izolare și că ea trebuie să includă dialogul cu toți actorii relevanți în arhitectura de securitate regională. În același timp, după cum știți, am anunțat intenția noastră de reformare a armatei naționale. Vom renunța treptat la serviciul militar obligatoriu și vom construi o armată profesionistă, cu militari angajați pe contract.

Stimați deputați,

Vreau să vă spun că și eu împărtășesc dezamăgirea cetățenilor în ceea ce privește lupta împotriva corupției, dar și reforma justiției. Împreună cu dumneavoastră, anul trecut am reușit să îmbunătățim legislația din domeniu și am creat Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale.  Sondajele ne arată că în ultimii doi ani încrederea cetățenilor în justiție a crescut de 3 ori până la 24%. În același timp, suntem conștienți că nu este suficient să ai aprobat cadrul legal. Importantă este implementarea lui corectă. Nici noi nu suntem satisfăcuți de modul cum funcționează actorii din acest sistem,  de aceea schimbările în domeniu vor rămâne o prioritate de top în anii ce urmează.

Acestea, dar și alte chestiuni, sunt subiecte de discuție cu partenerii noștri externi, iar relația noastră a fost bazată întotdeauna pe o abordare pragmatică, axată pe lucruri concrete. Când am venit la Guvern, creditorii externi, FMI și Banca Mondială, înghețaseră relația cu țara noastră, iar Uniunea Europeană suspendase finanțarea. Am demonstrat însă, între timp, că noi putem să muncim bine sub presiune. Cu pași atenți și siguri, fără să promitem marea și sarea, ne-am setat singuri obiective clare în Foi de parcurs agreate cu partenerii externi și am reușit să restabilim aceste relații și să le recăpătăm încrederea. Am semnat un acord cu FMI, iar anul trecut, la fel ca și anul acesta, am primit aprecieri pozitive de la experții fondului, de la care urmează să vină în curând o nouă tranșă de 35 milioane de dolari. Anul trecut Uniunea Europeană ne-a acordat un nou credit de încredere, când a anunțat că va oferi țării noastre asistența macrofinanciară în valoare de 100 milioane de euro. Suntem ferm angajați în realizarea condiționalităților pe care le implică.

Dragi colegi,

Anul trecut am pus bazele unor proiecte prin care cetățenii noștri să simtă beneficii clare și concrete. Știm că unul dintre motivele pentru care tinerii aleg să plece din țară este pentru că nu își pot cumpăra o locuință aici, acasă. De aceea am lansat în 2017 proiectul Prima Casă. M-am bucurat să văd că primele tinere familii beneficiare s-au mutat deja în locuințele dorite. Totodată, lucrăm, în paralel, la extinderea acestui proiect, care ar permite unor anumite categorii de populație să își cumpere locuințe la jumătate de preț, statul fiind cel care va acoperi cealaltă jumătate.

Anul trecut am început să lucrăm și la un alt proiect de anvergură. Vrem să transformăm toată țara în șantier și să construim Drumuri, mai ales atunci când vorbim despre localitățile Republicii Moldova. Vrem ca drumul spre casă, spre muncă sau spre școală să fie mai simplu și mai liniștit pentru cetățenii noștri. Vorbim de 1,6 miliarde de lei investiți în 1200 de kilometri de drum reparați în 1200 de localități, pentru confortul cetățenilor noștri.

Un alt proiect ambițios pe care l-am testat pe parcursul anului trecut și pe care l-am lansat anul acesta, cu 9 luni mai devreme decât era preconizat, este Serviciul 112, care va reduce timpul de intervenție a serviciilor specializate datorită unor soluții tehnice de ultimă generație, dar și conectarea tuturor celor 3 servicii de intervenție. Totodată, s-a reușit, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, dotarea poliției. Au fost cumpărate automobile noi, tehnică de calcul modernă și echipamente specifice. În 2017 a fost lansat conceptul Poliției comunitare, iar infracționalitatea a scăzut cu aproape 15% față de anul 2016. În 2017 am decis ca polițiștii să primească bonusuri în valoare de 25 la sută din amenzile aplicate, în speranța că vom reuși să reducem corupția din acest domeniu.

Stimați deputați,

La Guvern, stăm bine cu picioarele pe pământ, nu ne facem iluzii și cunoaștem foarte clar problemele cetățenilor noștri. Știm că  în continuare calitatea vieții la noi în țară nu este așa cum ar trebui să fie. Nu am ajuns încă la nivelul necesar, dar noi suntem determinați să aducem schimbări, știm cum să facem acest lucru și îl vom face. Este important să înțelegem exact care sunt provocările cu care ne confruntăm, iar apoi să luăm decizii responsabile, pentru că aceste decizii, pe care le luăm astăzi, ne definesc următorii 10-20 de ani.

Iată de ce, eu personal și Guvernul pe care îl conduc, ne-am setat 3 priorități majore pentru anii 2019 – 2021, pe care le-am aprobat prin hotărâre de Guvern: educația, justiția și infrastructura. Acestea sunt 3 dintre direcțiile spre care vom merge în următoarea perioadă.

Înțelegem că astăzi calitatea studiilor este departe de cum trebuie să fie. Am preluat acest portofoliu cu multe deficiențe. Avem nevoie de o nouă viziune în educație, pentru că schimbările minore nu mai funcționează. Întregul sistem trebuie regândit în așa fel încât să genereze specialiști de top, aici acasă, competitivi inclusiv în spațiul european. Lucrăm deja la elaborarea acestei viziuni care să schimbe modul în care educăm noile generații.

Ne costă, în același timp, și injustiția din țară, care este un subiect sensibil pentru fiecare dintre noi. Acest sistem s-a dovedit destul de dificil de reformat, au mai încercat și alții. Așa că am decis să le luăm pe rând. Să mergem întâi cu un set de măsuri punctuale, pe care le-am numit convențional, ”mica” reformă a justiției, măsuri și proiecte care deja sunt lansate și urmează a fi implementate anul acesta. Vom face o evaluare a integrității judecătorilor, vom crea mecanisme mai eficiente de tragere la răspundere a acestora în cazul în care încalcă legea și vom face sistemul judiciar mai transparent prin dosare distribuite aleatoriu și ședințe de judecată înregistrate audio și video.

Nu în ultimul rând, vrem să ne concentrăm pe lucrurile cu care oamenii interacționează zilnic și prin care, de fapt, își măsoară calitatea vieții. Vorbesc aici de infrastructură. Vrem ca cetățenii noștri care revin de peste hotare să meargă pe drumuri bune, pe drumuri europene, și să se simtă în siguranță.

Vom investi în viitorul copiilor noștri, în corectitudine și onestitate și în calitatea vieții. Asta ne propunem pentru următorii ani. În același timp, vom continua să ne concentrăm eforturile pe asigurarea unui mediu de afaceri favorabil, pe grija față de oameni prin implementarea măsurilor de protecție socială și vom încerca să construim un sistem de sănătate modern. Știm ce trebuie făcut și vom face cu muncă și dedicație.

Dragi colegi parlamentari,

Guvernul trebuie criticat atunci când greșește, pentru că asta ne motivează să fim mai buni. Însă, eu am rugat și public opoziția să mai lase luptele politice și să ne critice constructiv, să vină cu soluții mai bune, când noi nu facem ceva suficient de bine, să avem dezbateri publice despre cum se pot face lucrurile mai bune și mai bine în țară. Dintr-o astfel de abordare ar avea de câștigat toată lumea, în special cetățenii. Noi nu așteptăm laude pentru activitatea noastră, singurul lucru pe care îl așteptăm este o abordare corectă și constructivă din partea clasei politice. Noi nu am avut niciodată probleme să recunoaștem când greșim. Nu de puține ori am fost în situația să retragem proiecte propuse spre aprobare, să le discutăm încă o dată, să le îmbunătățim, să le corectăm și să mergem înainte. Este firesc acest lucru.

Noi am lucrat și lucrăm la Guvern în tot acest timp cu optimism și cu speranță. Această atitudine ne-a definit activitatea. Altfel nu am fi reușit multe dintre cele pe are le-am menționat astăzi. Noi privim cu optimism și cu speranță la Republica Moldova și tot ce îmi doresc este ca cetățenii noștri să facă același lucru. Să aibă curaj, să aibă încredere. Noi cerem doar să fim judecați după rezultate, iar încrederea în ceea ce facem ne va duce la rezultate. Avem planuri mari și clare cu Republica Moldova. Pentru realizarea acestora avem nevoie de încredere, viziune, multă muncă, determinare și dedicație. Împreună putem face din țara noastră – țara în care vrem să trăim.

Vă mulțumesc pentru atenție și sunt la dispoziția dumneavoastră pentru dezbateri și idei constructive. Îmi doresc aici, în Parlament, să demonstrăm că putem găsi și soluții la problemele cu care se confruntă cetățenii.